Cînd s-au împrăștiat zările,s-au împărțit si țările S-au dărîmat hotarele și sau pus altele, Ne-au înghițit mările, ne-au golit satele, Ne-au alungat mamele și ne-au pus zavoarele Suntem copii unei vaduve bătrîne pe cale de moarte, Pierdută-n trecut, ce-și duce greu crucea pe spate Doamne! Unde se-ascunde acum cucoana dreptate, Unde a fost ingropată s-o dezgropăm cu mîinile goale Sau poate s-o strîngem la piept
Din văzduh din glii, trecute prin mii de făclii, Șoptite de vînt și-ascunse-n adînc de pamînt, Prin morți se străcoară dar nu pot sa moară, Suflete de nai ce le-auzi plîngînd, Suntem un popor ,un popor ce făra de parte Pierdute prin vreme dar tot mai răzbate Cu capul plecat si suliți la spate Cu ochii legați si mîini dezlegate, Moldovă! Iartă-ți feciorii și cheamă-i acasă Că ei tot se mai luptă cu dorul ce-apasă Și nu-te mai,nu-te mai ,nu te mai lasă Cheamă-i te rog,ridică-le capul. Și iartă-i pe toți:bogatul,saracul, A venit vremea, nu sta-ngenuncheată Moldovă e timpul sa fii eliberată!