Viaţă, cine te-a făcut cu lucru nu a priceput, măi, Să-i deie şi omului tinereţea soarelui, măi. Ooof, când viaţa ţi-i mai dragă, bătrâneţile te leagă, Nici nu vezi, nici nu-ţi dai seamă cum s-au dus anii de-a valma. Până acum cât am trăit, niciodată n-am gândit, măi, C-am s-ajung şi eu cândva căruntă ca maica mea, măi. Ooof, când viaţa ţi-i mai dragă, bătrâneţile te leagă, Nici nu vezi, nici nu-ţi dai seamă cum s-au dus anii de-a valma. Viaţă, de-ai fi de vândut, te-aş plăti cu un ban mai mult, măi, Dar oleacă cu-mprumut, să te iau de la-nceput, măi. Ooof, când viaţa ţi-i mai dragă, bătrâneţile te leagă, Nici nu vezi, nici nu-ţi dai seamă cum s-au dus anii de-a valma. Ooof, şi-mi pare tare rău că mă trec, Doamne, şi eu. Cine mi-ar da să-ntineresc să mai cânt, să mai iubesc, măi.