Cind iese badea la cosit, iese si mandra la prasit, Si la hora duminica, e tot cu ochii dupa ea, Si cind e joc de alunel, mandruta e tot linga el.
Pai tarancuta cum e ea, e drept ca bade-i iar placea, Dar cind ii cata vorba el, ea fuge si nu vrea defel, Dar intr-o zi n-a mai rabdat si i-a spus badea suparat:
Tarancuta, tarancuta, cu bujorii-n obrajori, De ce-mi cauti tu pricina, vrei sa uit ca-mi esti vecina, Cind imi tii calea-n gradina, noaptea cind e luna-n nori, Tocmai cind e luna-n nori...
Tarancuta, tarancuta, cu fuioru prins in briu, Iti merge vestea de sfioasa, ca te-ncui si ziua-n casa, Daca ziua esti fricoasa, ce cati noaptea la piriu, Ce cati noaptea la piriu...
De data asta mai fata, zi bogda proste c-ai scapat, Dar de te prind eu altadata, sa stii ca intru in pacat,
Tarancuta, tarancuta, cu bujorii-n obrajori, O sa ma aduci in stare, sa te prind de cingatoare, Ziua in amiaza mare, sa-mi dai fraga buzelor, Sa-mi dai fraga buzelor...
Ea fraga buzelor i-a dat, s-apoi l-a luat si de barbat, S-apoi la nunta au jucat, cu toti prietenii din sat, Si au mancat si au baut, 3 zile nunta a tinut. Trecutau ani si ani de-atunci, si-acolo-n satul dintre lunci, Gospodarie ca a lor si voie buna ca a lor, Nu mai gasesti cit ai cata, nu mai gasesti la nimenea.
Tarancuta, tarancuta, te-au nins florile de mar, Nu mai esti tu tinerica, dar esti inca frumusica, Si-ti sta bine ca mamica, cu trei fire albe-n par. Cu trei fire albe-n par.
Tarancuta, tarancuta, cine e ca tine-n sat, Ai acum o fata mare, si de ea esti mandra tare, Ca-i din cap pina-n picioare, cum erai tu altadat, Cum erai tu altadat...
Pai sa-ti traiasca fetita, si sa o vezi la casa ei, Si sa-ti traiasca si badita, si sa va vad cu nepotei. Tarancuta, tarancuta, cu bujorii-n obrajori, Cine mai facusi surata, doi baieti pe-ling-o fata, Ce vor creste mari o data, mandrii de maicuta lor, Mandrii de maicuta lor...