A fost odată un artist îndrăgostit de o chitară, O mângâia și-o îmbrățișa aproape-n fiecare seară, Atinse, strunele ușor, cânta frumoasa melodie Despre povestea de amor ce-a fost și o mai fi să fie.
Un artist și o chitară într-o sală de concert, Ne cântau seară de seară, de iubire evident, Melodia ei ușoară își lua zborul spre abis, De pe strune de chitară și din inimă de artist.
Chitară era tot ce avea, averea lui cea mai de preț, Cu ea cânta cu ea plângea, destinul său de cântăreț, N-avea nevastă nici copii, un suflet viu să-i stea la masă, Doar un buchet de melodii și o chitară cam geloasă.