Afara-i vânt şi fum Băieţii se droghează-n drum Orice s-ar întâmpla Tu vei fi iubita mea. Ce rost să tot alerg? Spini şi fulgere culeg... Ah, domnişoara nu prea vrea Să fie gagica mea.
Mi-au ars picioarele Toate trotuarele Dar durerea nici n-o simt Până la urmă tot te prind. Te rog nu te grăbi Sufletul nu-mi chinui Vreau sa-ţi dărui inima Jur că nu vei regreta.
Ce rost să tot alerg? Cu necazuri mă aleg Eşti prea mândră dar şi eu Ştiu care e preţul meu. Caci firea mea cea bărbătească Forţă nu-i s-o stăpânească Orice nu s-ar întâmpla Chiar tu vei fi iubïta mea.