Mă trezesc de dimineață și-mi tot spun ceva : Ai fii oare tu acea dragoste-a mea? Și n-or mai fi zile când nu ne vom mai știi De astăzi ești a mea, te anunț ca să știi
Te-am cunoscut într-o zi scăldată-n vara Eram timizi, ce sa zic? Era prima oara Când ne priveam fără să mai spunem ceva Atunci era timpu-l să-i spun: Salut, sunt cineva!
Cineva ce te va-mbrățișa făra-n cetare Cineva ce-ți va zâmbi fără vreo ezitare Cineva ce va iubi fără niciun regret Asculta-mi inima, te vrea încet cu încet. X2
Încet cu încet
Acum doi ani ne-am cunoscut din întâmplare Eram timizi, ce sa zic, nu-i de mirare Când ne zâmbeam fără să mai șoptim ceva Aș da orice să mai pot spune :”Tu ești dragostea mea! ”
Acum eu nu mai sunt și-ți cer sa fii iubita Să mai zâmbești cuiva măcar o clipa Să ștergi agale lacrima ce tot mai cade Iar eu în vise îți voi cere alinare
Încă o dată sa te-mbrățișez făra-ncetare Încă o dată sa-ti zâmbesc fără vreo ezitare Încă o dată sa-ti mai pot spune :”eu te iubesc! ” Încă o dată să ne spunem :”Tu ești tot ce îmî doresc! ”