Luatu-s-au strâgile, Strâgile şi scorpiile, Râmnitorii şi moroii, Dimpreună cu strigoii, Pe cărare rourată, Pe cărare necălcată, La o margine de sat, Unde-i locul necurat.
Foc mare or încropit Şi s-or pus pe dănţuit, Ochiul rău or ridicatu, Mana vacii c-or luatu!
Strâga! Strâga! Duhul necurat... Strâga! Strâga! Rău o blăstămat!
Cu farmecele în mân Şi cu râhna-nhiptă-n sân, Cu selnicul la chişior Şi untură de dihor, Gubăvia o-mpărţea La oricine le-ntâlnea, Zgaiba animalelor, Într-un fapt de promucior...
Du-te, strâgă, pe pustie, Unde nime' nu te ştie! Cu biciul te-oi biciui, Până pielea ţi-o plesni!