Când noaptea-i cu lună, Iubita-ţi jură-n fraze parfumate. Iubirea, nebună... Dar minte cum minţiră toate celelalte. Minciună, minciună... De n-ai fi tu, iubirea n-ar avea cuvânt. Tu eşti durerea, Eşti mângâierea, Tu farmeci totul pe Pământ.
[Refren] Pe boltă, când apare luna, Printre şoapte, Când e noapte... Atunci apare şi minciuna Cu cununa ei de vis. Şi-atunci zefiri Şi trandafiri Ţes fermecatele iubiri. Viaţa fără de minciună N-ar mai fi un paradis.
Ce dulce-i minciuna... De n-ar fi ea, n-ar fi nici fericire. Nici noaptea, nici luna Nu ar putea să toarne-n suflete iubire. Minciună, minciună... Tu faci din noapte zi şi ziua-n noapte faci. Orice durere O faci plăcere În haina-ţi roză de-o îmbraci.
[Refren]
Minciună, minciună... Tu dai iluzii dulci ca şi m*****. Minciună, minciună... Tu eşti otrava, esti plăcerea, eşti lumina. Minciună, minciună... Prin tine farmecul vieţii îl trăim. Şi tot prin tine În nopţi senine Visăm, iubim şi suferïm.