Ascultați-mă surori pe mine
Și voi frații mei ce v-ați sfădit,
Îi păcat, nu-i drept, nu este bine.
Să vinzi casa care te-a-ncălzit.
Casa părintească nu se vinde,
Nu se vinde tot ce este sfânt,
Încă vin copiii s-o colinde…
Nu știu că părinții nu mai sunt.
Casa părintească nu se vinde!
Nu se vinde pragul părintesc!
Dintre-atatea locuri dragi și sfânte,
Ochii mamei încă ne privesc.
Bani ne-ar trebui la fiecare.
Toți avem copii și vremea-i grea.
Însă cum să vinzi fereastra oare,
Cea la care mama ne-aștepta.
O vom da și vom schimba lăcată.
Și vor pune și ferestre noi.
Și trecând pe lângă ea vreodată –
Va privi ca la străini la noi.
Casa părintească nu se vinde!
Nu se vinde pragul părintesc!
Dintre-atatea locuri dragi și sfânte,
Ochii mamei încă ne privesc.
Om pleca și noi cândva din viață!
Și părinții sus ne-or întreba!
Ce mai face casa lor cea dragă?
Cine are grijă azi de ea?…
Ce mai face casa lor cea dragă?
Cine are grijă azï de ea?
Mihai Ciobanu еще тексты
Оценка текста
Статистика страницы на pesni.guru ▼
Просмотров сегодня: 1