Păstă culmi dă coamă rară Împăjeştit Zarişte ascunsă vederii s-arată Făţiş cuprins ‘n spaimă arsă Verde-gălbui, Mîzgă agaţă ‘n vîrfuri dă brad Crengile ascuţite ale stejarilor Dă după mii de dealuri ‘N frunză dă lemn dă brad ‘N miere dă lemn dă frag ‘N zeamă dă stînjen, sînge dă stejar Colo-n zarea celor culmi La hotaru cu cinci ulmi Ce răsar dîntr-o tulpină Mrejuit rodesc Ulmii şi gorunii Şi tînjind înalţă, Suspin veştejimii Păstă corongiş, ‘n tîrniţa bîrsanului În şaua dîntre izvoare Răsună văile şî dealurile, D-aud toate neamurile Zarmă ce stringă, ‘Nfiripatu-s-a, dătunata ‘N şlefuiala străvechimii ‘N fundul genunii Aibă tihna vîntului, Şî greu’ pămîntului O boare ‘ncet ridică, Neguri oprite-n timp Tresar ‘n adierea ‘ntunecimii Precum crîncenia cuprinde Durerea văii, toată Slobod îs şî liber îi! Umbre cînd pornesc, Tărîmurile toate, hotărît Înverzită culme, dă cremene Cernit rărunchi oftează
At the brim with five crests
Over crests of an unspoken ridge Im-pastured The unseen seen unraveling A face in burning fear enclosing Green-yellow Hung in firtrees by foggy hollow Sharpened branches of the oaks From over a thousand highlands Of the leaf of the wooden firtree Of the honey of the berries Of the water of the iris, of the blood of the oaktree Back behind those fallen crests Bordering those five last elms Rising from a common root Bringing only magus fruit Elms and oaks. And yearning a sob they sigh To the witherness so high Over gobbing, in the birsan’s creel In the deep inbetween the streams Thus howl highlands and valleys To be heard by all the kins Clutter, which clamours Bound and blasted In the burnishing of old In the deepest depth Quiet be as the wind And heavy as the ground A slight gust arises Hazes stopped in time Stirring darkness As cruelty encloses The sorrow of the gorge, in all Unchained I am and free it is When shadows pace All the realms, bent, Green crest, of firestone The blackened a sob would sigh