A venit, a venit toamna Acoperă-mi inima cu ceva Cu umbra unui copac sau mai bine Sau, mai bine, cu umbra ta
Mă tem că n-am să te mai văd uneori Că or să-mi crească aripi ascuţite până la nori C-ai să te-ascunzi într-un ochi străin Şi el o să se-nchidă cu-o frunză de pelin
Şi-atunci m-apropii de pietre şi tac Iau cuvintele şi le-nec în mare Şuier luna şi o răsar şi o prefac Într-o dragoste mare
A venit, a venit toamna Acoperă-mi inima cu ceva Cu umbra unui copac sau mai bine Sau, mai bine, cu umbra ta