1. Acum sunt mai pustiu ca totdeauna De când mă simt tot mai bogat de tine Şi-mi stau pe tâmple soarele şi luna Acum mi-e cel mai rău şi cel mai bine Şi uite, n-are cine să ne-ajute Abia-şi mai tine lumea ale sale Şi-ntr-un perete alb de muze mute Nebunii negrii caută o cale
R: Şi te iubesc cu milă şi cu groază Tot ce-i al tău mi se cuvine mie Ca un nebun de alb ce capturează Regina neagră pentru veşnicie
2. Prin gări descreierate - accidente Marfare triste vin în miezul verii Iar eu sunt plin de gesturi imprudente Ca să te-apropii şi ca să te sperii Jur-împrejur privelişti aberante Copii fragili ducând părinţii-n spate Bătrâni cu sănii gri de os pe pante Şi albatroşi venind spre zări uscate
3. Mi-e dor de tine şi îţi caut chipul În fiecare margine a firii În podul palmei dacă iau nisipul Simt un inel jucându-se de-a mirii Te-aud în bătălii din vreme-n vreme Ostaşii gărzii tale ţi se-nchină Iubita mea cu foarte mari probleme Cu chip slavon şi nume de regină