Asa e firea omeneasca Nimic nu pare sa te multumeasca Sa te opreasca, sa vrei alta casa, alte toale Alta vacanta, alta-nfatisare
La noua ta vila, cutia e plina de facturi Si tu induri, iar induri Pentru masina asta tare Acum stai non-stop pe telefoane
E soare, copiii sunt in parc Cand o sa fii acasa, ei o sa fie-n pat Obosit, stresat, cazi lat Ca dimineata o iei de la cap Ma intreb, ce-ai rezolvat Te-ai bucurat asa mult cand te-au avansat Bravo, ai de toate Mai putin: timp, fericire si sanatate
Sunt zile-n care vreau sa cred C-as umple cu lacrimi un ocean Sunt nopti pe care le petrec Cu gandul ca iubesc ceea ce n-am
Spune, cum ai defini un om Il judeci daca are telefonul nou Dupa firma de pe eticheta Sau dac-apare in vreo gazeta
Ca sa razi cu sufletu-mpacat Nu, nu tre’ sa fii bogat Sa te joci cu copiii tai in parc Nu-ti trebuie bani, se pare c-ai uitat
Spune-mi, cand i-ai vizitat Pe mama si tatal tau, fara ei n-ai fi existat Cand te-ai nascut, erai dezbracat Tot ce ai acum, e-n plus, ai castigat
Daca n-ai mai fi asa stresat Ai vedea ca lumea e un loc chiar minunat Iubesti ce n-ai, e un chin O sa fii cel mai bogat din cimitir
Sunt zile-n care vreau sa cred C-as umple cu lacrimi un ocean Sunt nopti pe care le petrec Cu gandul ca iubesc ceea ce n-am
Trec de orice vad, ce simt Ma inec, ma usuc, ma mint Cu ochii spre cer privind Inima imi cere sa-nving
Sunt zile-n care vreau sa cred C-as umple cu lacrimi un ocean Sunt nopti pe care le petrec Cu gandul ca iubesc ceea ce n-am