Luminile din-năuntru sunt stinse Doar valurile îmi bat în ceafă Maşina o să-nceapă să mă urmărească E cursă lungă, sigur trebuie s-alerg. M-aşez în cur şi-ncep să cred că meditez Închid ochii, îi deschid, şi ce să vezi Maşina se apropie repede ca un obuz Mă dezmeticesc din poziţia de lotus Era comod jos nu vedeam mai nimic Dar maşina n-are frâne, trece peste individ. E atât de greu să mă ridic. Unii când o fac, o fac în ciudă pentru inamic. Şi-ncă o treabă: maşina nu se-opreşte! Cu satisfacţie se hrăneşte.
Păi nu-i, Doamne, vina mea, Că stau mereu degeaba. Păi a cui să fie, lele, măăăi? La-nceput am zis că-i ţara Că am greşit puţin gara Şi-aşteptăm din cer să cadă, măăăi.
Urmărirea continuă, deja caut ajutor. Mă uit în stânga-dreapta după alt călător. Dar sunt singur pe magistrala asta Îmi apare-n faţă un bătrân cu rasta (?) Maşina ce mă urmăreşte spune Că are intenţii clare de a mă răpune Şi dacă trece peste mine nu mă mai ridic Şi-o să rămân acolo jos pân-o să mă sting. Ceva îmi zice să il cred, în plus, Ecou-i la mijloc, el nu vrea să fie jos. Continui drumul şi văd face-autostopul O femeie slabă, mă-ntreb oare care-i scopul. Îmi zice: Chill, maşina n-o fentăm Dar împreună o să fie mai uşor să alergăm.
La-nceput am zis că-i ţara Că am greşit puţin gara Şi-aşteptăm din cer să cadă, măăăi.
Păi nu-i, Doamne, vina mea, Că stau mereu degeaba. Păi a cui să fie, lele, măăăi? La-nceput am zis că-i ţara Că am greşit puţin gara Şi-aşteptăm din cer să cadă, măăăï.