Chei de Rouã Sub umbra Parîngilor În straja timpului Trecătoarea lupului, Loc dosit, de nevăzut Lac de rouă sufleţit
Sus în vîrful munţilor Pe creştetul pietrelor La porţile zînelor Din plaiul Năculelor, În crugu pamîntului Din adîncu muntelui Unde văzul lasă urmă Ş-amintirea gîndul curmă Porţi de piatră se închid Bolţi de spirit se deschid Şi te nalţă, suflătoare Sfidătoare 'nălţătoare Din crugu pămîntului Şi din 'naltul cerului Din adîncul timpului Şi din miezul hăului
Roua roureşte, vorba despleteşte Vorbă uitată, din vechi timp purtată Roua roureşte, vorba despleteşte Vorbă purtată, din vechi timp uitată
Sus în munte plînge rouă Jos pămîntu cade-n două Şi rămîne prăbuşit Şi de spirit dezgolit Vuietul adîncului Înzvîcnirea simţului Pin' pămîntul iar se 'ncinge, Se încinge şi se stinge Urma timpului căzută Nevăzută şi pierdută Urma locului uitată Spaima timpului vărsată Iar cînd arde un foc 'n zare, Taina veşnica s-aprinde Se încinge, se prelinge, Lasă sol să se perinde Pe pămîntul dezvelit Şi de şoapte dezgolit Din afundul timpului Spiritul adîncului
Roua roureşte, spaimă despleteşte Spaimă purtată, din vechi timp uitată Roua roureşte, spaimă despleteşte Spaimă uitată, din vechi timp purtată Roua roureşte, taină despleteşte Taină uitată, din vechi timp purtată Roua roureşte, taină despleteşte Taină purtată, din vechi timp uitată