A fost, cînd nu era, şi cînd era nu a mai fost Cînd cerul şi pămîntul se-ntîlneau, Omul atingea cerul cu mîna Şi stele-i cădeau în poală
Poarta făpturilor, din miez de soare, să coboare Prin rac să intre-n felul firii omeneşti Şi poarta cerului, din miez de ger Prin corn să se ridice-n firea vidului neant
Din trecut ce nu mai e, Şi viitor ce nu e încă, În nod vital, prezentul veşnic, Ochiul ascuns întoarce Şi ia în stăpînire timpul întreit
Roua celestă deşteaptă Simţul eternităţii în grota inimii, Şi ce-a de-a şaptea rază Trezeşte ochiul cosmic
Înşiră-n şir, şi opreşte cu oprire Înşiră-n şir, şi opreşte cu oprire
Din trecut ce nu mai e, Şi viitor ce nu e încă, În nod vital, prezentul veşnic, Ochiul ascuns întoarce Şi ia în stăpînire timpul întreit
Stăpîn al Regimului Vegetal Rege peste Regnul Animal Domn în Tărîmul Mineral Între foc, pămînt, apă şi aer.
Adună ce e împrăştiat, Găseşte vorba împietrită, Pînă vei muri şi vei învia Slăvit, iubit şi puternic În cele trei lumi.